Niciun alt anotimp nu apropie sufletul, ca iarna, si de fragezimea copilariei si de reculegerea batrânetii. Esti bunic si copil în acelasi timp, privind la fereastra fulgii care sclipesc îmbatrânindu-te cu un zâmbet fata de amintirea propriei copilarii ivita cu mânuta întinsa dupa fulgi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu